NADE

Reţeta I
Compoziţie: 2kg porumb uscat, 1 kg grâu, 1/2 kg boabe soia, 1/2 kg seminţe floarea soarelui, 1/2 kg seminţe canari sau păsări mici (opţional), 1 kg mazăre la conservă, câte 1/2 kg din următoarele: ţşrot, mălai, făina, apoi un plic lapte praf (cred că are 400-500 grame) din cel ieftin, un pachet pesmet şi unul de griş, 1/2 kg zahăr, 5-6 ouă, un borcan de miere. Compoziţia se împarte în două: seminţele şi boabele se pun împreună la înmuiat, bine amestecate (fără mazăre!). Ideal 48 de ore, se poate şi cu 24 de ore. Cele de floarea soarelui sunt water-proof şi dacă nada nu se leagă bine ai şansa să le vezi plutind prin apă la aruncare.Făinurile, zahărul şi laptele praf se pot amesteca separat până la omogenizare, evident fără oua şi miere. Cu o seară înainte se scot seminţele muiate într-un lighean mai mare unde se amestecă cu "făinurile" adăugate treptat. Acum se adaugă şi mazărea cu tot cu zeamă. Dacă mai este nevoie, se adaugă apa din vasul unde au fost ţinute la înmuiat dar, atenţie, cu zgârcenie; scopul este să se obţină o compoziţie "umedă" nu una îmbibată de apă. Se amestecă bine şi se mai lasă ceva timp, poate fi o oră sau chiar două pentru ca totul să fie uniform umezit. Cel mai bine este să se păstreze de-o parte o mică cantitate din amestecul cu faină, mălai etc. care poate fi adăugat în caz că iese o compoziţie prea moale. Apoi se adaugă mierea, ouăle şi evident se amestecă iarăşi bine. Compoziţia finală ideală trebuie să arate aşa: să se vadă bine boabele iar "liantul" dintre ele abia să se ghicească. Şi trebuie să fie foarte tare şi destul de lipicioasă. În cazul în care se momeşte cu praştia, se fac de seara guguloaie nu foarte mari care se pun separat într-un lighean neacoperit. Dacăa ieşit bine nada ele se mai întăresc peste noapte şi pot fi uşor aruncate fără să se sfărâme. O parte din nadă se păstreză pentru arc. Se pune puţină pe momitor, numai cât încape în interiorul arcului culisant. Tot din aceeaşi compoziţie se mai gauresc boabe de porumb care se pun pe fir. Oricum, una peste alta, se bservăt că nada asta atrage mai ales cteno. Crapul romanesc vine mai rar şi atunci vine la boiles.
Reteta II - formula îmbunătăţită
Compoziţie: 2kg porumb uscat, 1 kg grâu, 1/2 kg boabe soia, 1 kg seminţe cânepă, 1/2 kg seminţe canari sau păsări mici, 1 kg mazăre la conservă, câte 1/2 kg din următoarele: şrot, mălai, făină, apoi un plic lapte praf (400-500 grame) din cel ieftin, un pachet pesmet şi unul de gris, 300-400 grame piper pisat, 300-400 grame boia iute, 1 kg zahăr, 5-6 ouă. Se fierb boabele separat, cele de cânepă se fierb până pleznesc. Se lasă la răcit apoi se scurg de apă şi se amestecă. Prafurile şi făinurile se amestecă separat până la omogenizare apoi se amestecă cu boabele fierte. Ideea este aceeaşi, în nada finală trebuie să se vada mai ales boabele din compoziţie şi mai puţin "liantul". Se pare că piperul şi praful de boia sunt un puternic atractant. Dacă mai e nevoie de apă evident se foloseşte din cea ramasă de la fiertul boabelor. Dacă nădeşti prea puţin locul ai şanse mai puţine să atragi peştele, dacă nădeşti prea mult, crapul vine, mănâncă şi pleacă. Mierea trebuie scoasă din formula pentru că atrage foarte mult puiet.
***
De ţinut minte:
-mămăliga nu trebuie să aibă miros de mâncare, prăjeli sau alte alimente pe care le consumăm sau le-am preparat anterior în ceaun;
-fumătorii trebuie să se abţină de la fumat în timp de pregătesc nada, chiar dacă le este greu, deoarece mirosul de tutun nu este deloc agreat de crap. La fel când fixăm nada şi momeala în cârlig. Tutunul este cea mai eficientă "antimomeală";
-apa pentru prepararea mămăligii este bine să fie luată din lac sau dintr-o fântână curată, apa plată îmbuteliată sau, în caz extrem, apa de robinet ţinută 1-2 zile într-un vas în aer liber;
-în loc de zahăr este preferabil să folosim miere curată sau pastile de zaharină, deoarece mămăliga va fermenta mai greu pe timp foarte calduros